joi, 11 ianuarie 2018

Nu-i de mine Raiu-acesta




Autor: Carmen Badyla

Umblă îngerii pe stradă
cu tristeți în aripi strânse,
Îmbrăcați în stele plânse
și în muguri de zăpadă,
Țipă-n urma lor asfaltul
cocoșat sub tălpi grăbite
Și din gânduri ruginite,
moartea-și pregătește saltul.

Încă e devreme-n viață,
oamenii își dorm trăirea
Pernă-și fac din amăgirea
ce li se imprimă-n față,
Habar n-au că-n îngâmfarea
de-a se crede cei mai cei,
Îngerii urzesc uitarea
și-o dezlănțuie în ei.

Pașii somnului prin lume
nasc ecouri trecătoare,
Ce se pierd rătăcitoare
pe-o alee fără nume,
Prin saloane de tuns îngeri,
prin vremelnice dughene
Unde Raiu-n Iad se cerne,
istovit de-atâtea-nfrângeri.

S-a umplut de fulgi cetatea
și se miră Eve-n tocuri,
Ard orbecăind în focuri,
invocând Divinitatea,
Bântuie prin cafenele,
slugi arginților din pungă,
Nu-i durere să le-ajungă
și nici fluviu să le spele.

Nu-i de mine Raiu-acesta,
îmi tot zic de-o veșnicie,
Și nici Iadul n-o să fie,
până nu-mi sfârșesc povestea,
Lumea-i trotuar pe ducă,
unde îngeri tunși se miră,
Aer omenesc respiră
și din fulgi își fac perucă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)