luni, 23 iulie 2012

Floare de Crin




Sunt Floare de Crin înflorit pe-nserat,
Spre stele-mi ridic parfumate petale,
Iar visele mele se pierd neştiute
Spre nepătrunse ceruri astrale.

Frumoasă mă văd în ciorchine de cupe
Când zi după zi în alt crin înfloresc,
Dar timpul mă doare când trece de mine
Şi-n cioburi de suflet de crin m-ofilesc.

O floare de mac de-aş fi fost în câmpie,
O viaţă de-o zi aş fi fost fericită,
N-aş mai privi din boboc nou de floare
Tinereţea din cupă de crin ofilită.

Pierdut mi-e parfumul din florile plânse
Ca anii ascunşi în petale uscate.
Speranţe de fată frumoasă-nflorită
S-au stins peste timp, abandonate.

Alte speranţe născute din vremuri
Au înflorit, amăgindu-mi sfârşitul,
Dar lacrimi ascunse-n parfumul sublim
Îmi cheamă-n suspine, târziu, asfinţitul.

Mai pot să renasc într-o ultimă floare,
În albe petale din nou să zâmbesc,
Înmiresmată iubire să-mi urce în ceruri
Şi-apoi printre stele să strălucesc.

Bucureşti : 21.06.2009

***

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)